(compunere)
Este o zi frumoasa si bogata de toamna. Pomii si-au dezbracat straiele verzi si luminoase.In sfarsit , a sosit toamna cu alaiul ei de frunze ruginii.
Eu impreuna cu prietenii mei , mergem sa culegem mere rosii care au un gust deosebit de bun . Noi am luat ladite si am inceput treaba . Acum ,viile rasuna bogate de veseliile lor .
Vantul cel friguros adia lin prin livada cu pomi fructiferi .Frunzele cadeau pe pamantul umed . Noi am terminat de adunat merele . Toamna aduce roade imbelsugate . Prin frunzele moarte si reci , doar un fior adie .
Toamna se arata-n deal cu o fata purpurie . Pasarile calatoare zboara spre cer ca niste sageti . Noi ne-am intors bucurosi si obositi acasa .
2 ) Randunica ranita
(compunere)
Este o zi frumoasa de toamna . Toamna parca este un sezon plin de culori fermecatoare ce se combina cu natura . Frunzele copacilor cad cu miscari de aripi moi .
Eu cu prietenii mei , am mers la vie . Acolo era o randunica care era agatata intr-o sarma . Noi am luat-o si am dus-o la veterinar ca sa o faca bine . Ea avea aripioara rupta . Se simtea mai bine . . . dar venise anotimpul iarna ,asa ca am tinut-o la mine acasa .Am hranit-o si i-am dat hrana suficienta . Eu i-am facut un culcus si am tinut-o in casa , in caz sa nu ii fie frig . In curand trecuse si iarna . Am mers impreuna si i-am dat drumul randunicii sa zboare impreuna cu familia ei . A incercat din rasputeri sa zboare , dar in final a reusit . Impreuna ne-am luat "La revedere " de la ele .
Aici am facut si planul de idei :
1) Randunica isi prinse piciorul intr-o sarma .
2) Pasarea avea aripa ranita .
3)Randunica era foarte obosita
3) O zi de toamna
(compunere)
Este o zi frumoasa de toamna.Toamna parca este un sezon plin de culori multicolore . Frunzele cad cu miscari de aripi moi .
Eu si prietenul meu Costi , dam de mancare pasarelelor . Raspandind tristete , vantul cu a lui suflare matura frunzele pe aleile pustii . Soarele mandru care incalzea pamantul cu sagetile de foc aurii , si-a slabit puterea caldurii sale .Afara a inceput sa ploua cu picaturi argintii de ploaie . Insa copacii au ramas singuri si goi , fara ca nimeni sa le aline durerea . Eu si Costi am privit pe fereastra picaturile de ploaie . Copacii ofteaza , iar lacrimile de promoroaca picura una cate una peste frunzele moarte . Noi vrem sa auzim cantecul pasarelelor , dar degeaba ! Dupa un timp in care totul a incremenit se aude : "Cioc............Cioc............Cioc..... ! " Este ciocanitoare care isi cauta hrana sub scoarta copacilor .
Impreuna , ne-am luat "Adio ! " de la pasarile calatoare . Toamna se intampla lucruri noi ce schimba viata unor oameni , dar si a peisajelor prin culori !
Compuneri Despre Iarna
Iarna
Flori de gheaţă s-au aşternut la fereastra mea. Închid ochii şi în faţa mea apare un lung camp acoperit cu mărgăritare sclipitoare. Glasul vântului de iarnă parcă îmi şopteşte povestea lui. Şi deodată, Zâna Iernii m-a luat în zbor pe aripile ei străvezii. Era la fel ca în poveştile şi basmele pe care mama mea mi le citea în fiecare seară.Ea îmi prezentă întreg ţinutul pe care a pus stăpânire, după care pocnit din degete şi un roi de fluturii albi m-au înconjurat.Fulgii începuseră să zboare, iar spre surprinderea mea, aveam aripi, pluteam şi dansam împreună cu ei, dansul fulgilor de nea. Zâna îşi aduse caleaşca fermecată şi zbură împreună cu noii mei prietenii.
Era atât de frumos! Străbăteam cerul cu propriile mele aripi!După lungi zboruri, în final am ajuns într-un loc minunat. Era palatul zânei. O clădire de gheaţă ca oglinda împodobită de un păianjen iscusit şi pânze albe de un alb strălucitor îţi umpleau ochii. Am păşit în palatul de cristal împreună cu fulgii, vântul şi zâna. În mijlocul palatului era un loc magic. Fulgii construiau oameni de zăpadă, iar vântul mă ducea în împărăţia lui, împărăţia poveştilor nemuritoare.
Era ceva de neînchipuit! Deodată, o ploaie de steluţe începu a curge din tavanul de gheaţă.Acei fulgi erau visele mele devenite realitate,acum!Parcă era o poveste de demult şi îmi doream atât de mult să fie real!
Ioan Slavici spunea :"Nu e nimic mai trist ca o copilărie tristă închideţi ochii şi visaţi alături de mine! “Nu lăsa visele să piară, pentru că dacă visele mor viaţa nu este decât o pasăre cu aripi rupte care nu mai poate să zboare.“
Iarna argintie
Din nou iarna s-a lăsat peste sat. Pomii sunt încărcaţi cu flori albe de nea căzute din înălţimile cerului.
Trei zile la rând au fluturat deasupra lumii florile albe, aşezându-se, când oboseau din zborul lor, pe crengile copacilor şi pe fata neagră a pământului.
Acum totul este alb, misterios, grandios şi zăpada este din abundenţă.
A răsărit şi soarele care aruncă peste sat oglinzile razelor sale care parcă te orbesc.
Copacii şi-au lăsat braţele în jos sub greutatea albului.
Tufişurile şi ceilalţi copaci creează o dantelărie misterioasă de toată frumuseţea. Cuşmele albe ale caselor se sfârşesc în ţesuturi uriaşe.
Monştrii cerului sunt norii cenuşii care cern zăpada. Un uriaş policandru îşi aprinde rând pe rând luminiţele.
De ce nu va place anotimpul iarna? Ne place anotimpul iarna foarte mult deoarece se aprinde sărbătorile şi împreună cu familiile sărbătorim naşterea d-ului Isus Hristos, cântând colinde pe la casele oamenilor.
Iarna in zapada
Este iarnă. Fluturii de cristal zboară prin văzduhul întunecat.
Moş Crivăţ a ajuns pe meleagurile noastre împreună cu fiica sa. Copiii ei formează o mantie de argint.
Micile petale de clopoţel ţes hainele copacilor cu fire de argint.
Soarele palid se prevede printre norii cenuşii.
Micii copliaşi se trag cu săniile pe coasta dealului alunecoasă . Sub picioarele lor scârţâie zăpada pufoasă.
Odată cu venirea acestui anotimp minunat se apropie şi următoarele sărbători: Moş Neculai, Moş Crăciun – naşterea pruncului Sfânt şi trecerea la noul an.
Copiii se bucură de acest anotimp care deschide sufletul oamenilor într-u alt an mai bun.
O zi de iarna frumoasa
Stau în camera mea și mă uit pe geam. Potrivit calendarului spânzurat pe biroul meu, e decembrie, prima lună a iernii, când zilele sunt mai scurte și întunericul vine mai devreme. fulgi de zăpadă mari continua să scadă de la cer, umplut cu nori pufosi. Unul câte unul, ei mint pe pământ înghețat, strat peste strat, similar cu un covor țesute cu fir de argint. Albul lor este atât de pură și ei strălucesc ca diamantele sub lumina soarelui. Fiecare fulg de zăpadă arata ca o floare petale blând, înălbite de temperaturile înghețate. Natura este îmbrăcat în haine albe si stralucitoare, ca o prințesă, care se pregătește pentru o minge. Numele nostru este printesa de iarna. Ea urmărește admiratori, oameni capabili să o vadă în toată splendoarea sa, pentru a admira și prețui frumusetea ei. Fanii prima care se bucură de prezența sa sunt un grup de copii fericiți. Obrajii lor sunt colorate în roșu, datorită temperaturilor scăzute, dar ele nu par să se simtă frig, deoarece acestea au haine groase, căciulile și mănușile. Ele se execută pe noul strat de zăpadă proaspătă, râzând și țipând de bucurie, aruncare bulgări de zăpadă la altul. am dat seama că lumina a scăzut treptat, aproape imperceptibil până la amurg a venit. Aproape am uitat cum timpul zboară. Printesa noastra va străluci în curând sub lumina lunii, iar altele o vor admira. Va placut ?
